Herghelia Mangalia va cunoaşte, după ani buni de uitare, o nouă epocă
de „glorie“. Cel puţin, aşa ne asigură şefii administraţiei publice
locale, care mai adaugă că, potrivit unui parteneriat ce va fi încheiat
între Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Primăria Mangalia şi
Consiliul Judeţean Constanţa, aici vor fi investite câteva sute de mii
de euro. „În momentul în care Primăria va lua în administrare Herghelia
Mangalia este greu de crezut că am putea face faţă cerinţelor financiare
presupuse de acest lucru: bani pentru personal, recondiţionarea
grajdurilor, hrana animalelor etc. Aşa se face că, în urma mai multor
discuţii pe care le-am purtat cu preşedintele CJC, Nicuşor
Constantinescu, acesta s-a arărat dispus ca instituţia pe care o conduce
să investească în Heghelie. Mi se pare normal ca CJ Constanţa să vrea
să investească, este instituţia care reprezintă cetăţenii judeţului“,
ne-a declarat primarul Cristian Radu, care a mai afirmat că, în cursul
zilei de astăzi, reprezentanţii CJC se vor afla la Herghelia Mangalia,
unde vor inaugura o parte a lucrărilor de infrastructură.
Potrivit Primăriei, la Herghelie se încearcă reluarea traseelor
plimbărilor de promenadă prin pădure, dar şi circuitele de curse de cai
de la Hipodrom.
Armăsarii de prăsilă au valori inestimabile
Herghelia Mangalia, una dintre cele mai vestite din sud-estul
Europei, pepinieră de pur-sânge arab aşteaptă în fiecare zi, de la
primele ore ale dimineţii şi până seara târziu, turiştii care doresc să
viziteze padocurile, dar şi pe cei ce vor să urmeze o oră de echitaţie
cu unele dintre cele mai frumoase şi mai liniştite exemplare de aici.
La herghelie circa 300 de pur-sânge arab. Pe lângă animalele scoase,
periodic, la vânzare, herghelia are şi un „lot“ special, de numai câteva
exemplare, a căror valoare este „inestimabilă“. Aceştia sunt armăsarii
de prăsilă, pur sânge arab ai căror strămoşi au „întemeiat“ Herghelia
Mangalia şi care perpetuează cele şapte linii iniţiale – Siglavy Bagdady
(adus de la Herghelia Rădăuţi), El Iman („linie“ egipteană adusă din
Germania), Ibn Galal („linie“ egipteană adusă din Ungaria – Germania),
Cygaj („linie“ poloneză), Gazal („linie“ ungurească), Mersuch („linie“
ungurească), Nedjari („linii“ franceze şi poloneze).
La herghelie puteţi veni oricând, mai ales când zilele ceva mai întunecate nu vă oferă prilejul să mergeţi la plajă.
Armăsarul Regelui Mihai a fost decanul de vârstă al hergheliei
Ora de echitaţie începe simplu: îngrijitorul calului şi cel ce vă va
fi profesor vă învaţă, mai întâi, că animalul vă este un prieten, pentru
că exemplarele selectate sunt dintre cele mai blânde.
Zona de echitaţie este destul de restrânsă, dar asta pentru cei abia
iniţiaţi în tainele călăriei. „Veteranii“, cei ce au urcat în şa de
multe ori, pot opta şi pentru o plimbare la malul mării îndeosebi seara,
când numărul turiştilor este ceva mai mic pe plajă. În cazul în care vă
mulţumiţi cu o plimbare prin herghelie, trebuie să vizitaţi neapărat
atât padocul iepelor cu mânji – cei „mici“ sunt, prin ei înşişi, un
adevărat spectacol – dar şi grajdurile cailor de prăsilă, cei mai
frumoşi şi mai nepreţuiţi armăsari ai rasei, din ţara noastră.
Pur sânge arabul de la Mangalia, cal cu talie destul de mică, este
foarte uşor de îngrijit, consumă puţină hrană şi este destul de
rezistent. E un cal mic, agreabil, cu un temperament relativ plăcut,
potrivit pentru echitaţie şi agrement. Înfiinţată în anul 1926,
Herghelia Mangalia a dispus, la început, de cai arabi aduşi de la
Jegălia, Cislău şi Rădăuţi, fiind deschisă oficial în 1929. Un cal bine
îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viaţă. Dar
“recordman“-ul de vârsta de la Heghelia Mangalia a fost Nedjari,
armăsarul Regelui Mihai, care a murit la „venerabila“ vârstă de 34 de
ani, în 1946. Pur-sânge arabii din Mangalia sunt vedetele incontestabile
ale mai multor filme româneşti, turnate şi la malul mării – unul dintre
acestea fiind „Mihai Viteazul“ – unul dintre fanii declaraţi ai cailor
de aici şi nelipsit în timpul verii de la cursele de galop, atunci când
acestea mai aveau loc la malul mării, fiind regretatul regizor Sergiu
Nicolaescu.
editiadesud.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu