În 2015, Constanţa stă pe un butoi cu pulbere. Care sunt cele mai aşteptate evenimente politice ale acestui an

Anul 2015 se anunţă unul extrem de interesant pentru politica din judeţul Constanţa. Vorbim despre unificarea PNL-PDL şi despre desemnarea candidaţilor la Primăria Constanţa şi la Consiliul Judeţean, despre un nou prefect, dar şi despre cercetarea sub control judiciar a primarului Radu Mazăre în Dosarul Henri Coandă. Vorbim, de asemenea, despre trimiterea în judecată a lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJC, în mai multe dosare: cel în care este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal Constanţa, cel în care a fost denunţat de omul de afaceri Marian Turbatu, în care este bănuit de săvârşirea mai multor de infracţiuni de abuz în serviciu, şi cel în care, alături de alte 18 persoane fizice şi juridice, ar fi cauzat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în dauna CJC şi de peste un milion de lei în dauna statului român. Pentru PSD Constanţa cel puţin, 2015 pare un an dedicat Justiţiei.
Nu mai puţin important, discutăm despre zeci de foşti şi actuali primari şi viceprimari din judeţ pe care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) i-a declarat incompatibili şi care aşteaptă cu sufletul la gură decizia ICCJ privind incompatibilitatea preşedintelui României, Klaus Iohannis.

 (Re)naşterea PNL şi testul de maturitate privind desemnarea candidaţilor

Prima şedinţă a Biroului Politic Naţional al PNL va avea loc vineri, 23 ianuarie, la Iaşi, acolo unde liderii formaţiunii sunt aşteptaţi pentru a participa, a doua zi, la manifestările dedicate Zilei Unirii. În acest context, liberalii trebuie să decidă cine va fi noul purtător de cuvânt al partidului, după ce Alina Gorghiu a devenit preşedintele PNL. Totodată, este de aşteptat ca liderii partidului să discute pe marginea situaţiei unor vicepreşedinţi care fie au fost arestaţi preventiv, fie au fost condamnaţi. Mai exact, vor analiza dacă mandatele acestora vor fi vacantate şi ocupate de liberalii situaţi pe următoarele poziţii, potrivit situaţiei voturilor de la congresul PNL.
Dincolo de aceste subiecte, PNL va „diseca“ cel mai probabil şi problema unificării celor două partide, PNL şi PDL.
Tot luna aceasta, dar pe 31 ianuarie, este convocat Consiliul Naţional de Coordonare al PNL, eveniment în cadrul căruia trebuie să fie aprobată linia politică a partidului pentru următoarea perioadă. Nu mai puţin important, pe 1 februarie va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale celor două formaţiuni.
Reamintim că, potrivit declaraţiilor Alinei Gorghiu, la nivelul PNL a fost stabilită, ulterior şedinţei comisiei paritare PNL-PDL, componenţa a două comisii tehnice care vor elabora rapoarte referitoare la modul de unificare la nivel judeţean, dar şi la nivel de grupuri parlamentare.
Această unificare va avea de trecut, la Constanţa, dar nu numai, un test de maturitate, mai exact desemnarea candidaţilor pentru proximele alegeri locale. Când anume vor începe discuţiile, la Constanţa, între co-preşedinţii PNL, deputatul Gheorghe Dragomir şi senatorul Gigi Chiru, pentru desemnarea unui candidat pentru Primăria Constanţa şi a unuia pentru Consiliul Judeţean rămâne de văzut. Ce şanse sunt ca cele (încă) două partide să ajungă la consens în ceea ce-i priveşte pe candidaţii menţionaţi? Asta în condiţiile în care, în vreme ce liberalii vorbesc deja deschis despre candidatura lui Robert Boroianu, preşedintele de la municipiu, pentru mandatul de primar al Constanţei, sunt voci care susţin că Gigi Chiru ar cam vrea să mai încerce o candidatură la Primăria Constanţa, după eşecul din 2012.

 Un om în locul lui Radu Volcinschi

Tot în 2015 este aşteptată numirea unui nou prefect al judeţului Constanţa după ce, pe 17 decembrie, Radu Volcinschi a fost eliberat din această funcţie, în contextul tragediei aviatice de pe Lacul Siutghiol. Se presupunea că funcţia de reprezentant al Guvernului în teritoriu la Constanţa urma să revină UNPR-ului, iar din acest punct de vedere, Harry Boiagian, inspector-şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii, declara că, dacă va fi propus, va accepta acest post. Atâta doar că, se pare, UNPR Constanţa nu prea vrea conducerea Prefecturii.

În această situaţie, este foarte posibil ca PSD-ul să fie cel care va face o propunere pentru fotoliul de reprezentant al Guvernului în teritoriu la Constanţa. Conform unor surse, unul dintre aspiranţii la această funcţia ar fi Ion Constantin, directorul executiv al Direcţiei Publice Judeţene de Evidenţă a Persoanelor.

Un an dedicat Justiţiei

Extrem de interesant de urmărit va fi ce anume se va întâmpla cu primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi cu recent revenitul la muncă, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. Ambii social-democraţi au niscaiva probleme cu Justiţia. Edilul-şef este cercetat sub control judiciar în dosarul Campusului social „Henri Coandă“, pentru luare de mită şi fals în declaraţii. În această cauză, afaceristul israelian Avraham Morgenstern este bănuit de dare de mită, în vreme ce senatorul Alexandru Mazăre, fratele primarului, e bănuit de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

Doar în cursul anului 2014, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată în trei dosare. Este vorba despre dosarul în care este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal Constanţa, despre cel în care a fost denunţat de omul de afaceri Marian Turbatu, în care este bănuit de săvârşirea a 24 de infracţiuni (complicitate la trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase necuvenite) şi, cel mai recent, despre dosarul în care, alături de alte 18 persoane fizice şi juridice, ar fi cauzat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în dauna CJC şi de peste un milion de lei în dauna statului român.
Reamintim însă că, după o absenţă de aproximativ nouă luni, Nicuşor Constantinescu, mai-marele Consiliului Judeţean, s-a întors la muncă pe data de 8 ianuarie. Asta, după ce judecătoarea Eleni-Cristina Marcu de la Curtea de Apel Constanţa a luat o decizie definitivă în dosarul în care preşedintele CJC e acuzat că nu ar fi asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
Aşa cum afirmam mai sus, va fi interesant de urmărit modul în care se vor derula aceste dosare. Pentru moment, primarul Mazăre încă nu are voie să părăsească ţara, în vreme ce lui Constantinescu, deşi a revenit la muncă, nu îi este permis să intre în contact cu mai mulţi consilieri judeţeni din fostul şi actualul mandat.

 Incompatibilii

O altă problemă care ţine în suspans scena politică din judeţul Constanţa încă de la începutul acestui an este situaţia aleşilor locali declaraţi incompatibili. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat că se vor pronunţa miercuri, 21 ianuarie, în dosarul în care ANI îl acuză pe preşedintele Klaus Iohannis de incompatibilitate.
În ceea ce priveşte judeţul Constanţa, Agenţia Naţională de Integritate a declarat incompatibili zeci de foşti şi actuali primari şi viceprimari. Este vorba despre Nicolae Iustin Udrea, primarul comunei Limanu (PNL), Marian Gălbinaşu, primarul comunei Corbu (PNL), Dan Marian, primarul comunei Deleni (PSD), Adrian Stan, primarul oraşului Techirghiol (PNL), Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari (PSD), Ion Nicolin, primarul oraşului Negru Vodă (PSD), Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina (PSD), Nicolae Stan, fostul primar al comunei Pecineaga (PSD), Florin Onescu şi Ioan Burcea, primarul, respectiv viceprimarul din comuna Lipniţa (PSD). Din această categorie fac parte şi Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna (PSD), Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea (PSD), Mugur Mitrana, primarul localităţii 23 August (PNL), Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian (PNL), Titu Neague, primarul comunei Bărăganu (PSD), Gheorghe Manta, primarul comunei Chirnogeni (PSD), Ioan Suciu, fostul primar din Ciobanu (PSD), Gheorghe Moldovan, primarul localităţii Albeşti (PNL), Traian Cristea, primarul din Costineşti (PNL), Tudorel Nădrag, primarul oraşului Hârşova (PSD), Ovidiu Brăiloiu, primarul oraşului Eforie (PSD), dar şi Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu (PNL), Nicolae Anghel, primarul comunei Castelu (fost membru PDL, actual independent), Constantin Radu, primarul din Amzacea (PSD), Cristian Telehoi, primarul comunei Cobadin (PSD), Traian Dragomir, primarul localităţii Ciocârlia, Lucian Chitic, şeful administraţiei publice locale din Tortoman (PSD), Gelu Iordache, fostul primar din Băneasa, Valer Iosif Mureşan, fostul primar din Mihail Kogălniceanu şi, desigur, Constantin Micu, primarul comunei Tuzla (PSD).
Ziua de Constanţa

Simpozion dedicat Zilei Unirii

Hotelierii şi autorităţile locale din sudul litoralului trag un semnal de alarmă: ”Ne dispar plajele!”

De ani de zile autorităţile judeţene şi cele naţionale trag semnale de alarmă cu privire la fenomenul de eroziune a plajelor din nordul litoralului românesc. Cel puţin o dată pe sezon au loc întâlniri, simpozioane, vizite de lucru ale mai marilor de la ministerele de resort, care deplâng dispariţia acestor plaje, fie că e vorba despre Mamaia, Eforie sau Constanţa.
 În tot acest timp, plajele din sudul litoralului dispar încet, dar sigur, sub acţiunea valurilor, fără ca glasul hotelierilor şi nici cel al localnicilor să se poată face auzit. Proritare, cum ai da-o, rămân, la Bucureşti, plajele din Constanţa şi Mamaia.
 Sleite de inundaţii, de furtuni şi de îngheţ, de lamele excavatoarelor ce adună, vara, tone de alge, plajele din sud şi-au diminuat enorm suprafeţele. Hotelierii sunt cei mai îngrijoraţi, pentru că, fără plajă, îşi pierd şi bruma de turişti care aleg sudul litoralului. “În ultimii doi ani, de când avem în concesiune o porţiune de plajă aici, la Mangalia, am constatat că plaja s-a micşorat considerabil. Probabil că, în următorii zece-cincisprezece ani nu vom mai avea plajă deloc. Am văzut că şi la Neptun, plaja de lângă vilele speciale nu mai există. Problema eroziunii plajelor necesită investiţii cu fonduri europene, pe care noi, aici, la nivel local, nu le avem. Altfel, pierdem această mină de aur, care este plaja românească”, ne-a declarat Liliana Becheru, manager de hotel şi concesionar al unei porţiuni din plaja Mangalia.
 Un alt operator de plajă, Ionel Luca, afirmă că, în ultimii ani, din plaja Mangalia au dispărut circa 7-8 metri. Însă, mai spune acesta, o parte a nisipului a fost purtată către marginea falezei, astfel încât aici s-a creat o nouă plajă, în golful de pe partea Portului Turistic.

 La Venus, turiştii fac plajă pe… pontoane!

 Şi localnicii ştiu cum arătau plajele acum 20 de ani şi constată, an de an, dispariţia acestora. Plaja Venus a dispărut de ceva timp sub valuri: un investitor ce şi-a clădit, aici, un hotel de cinci stele, a fost nevoit să îşi amenajeze şi un ponton, pe care turiştii cazaţi la unitatea sa să se poată bronza. Plaja dintre Saturn şi Venus a rămas singura cu o suprafaţă ceva mai generoasă. Însă, şi aici, oamenii locului şi-au dat seama, de ani de zile, că suprafaţa sa s-a redus cu cel puţin o treime faţă de acum 30 de ani. La 2 Mai şi Vama Veche fenomenul de eroziune s-a extins, cel mai vizibil, la nivelul buzei falezei, din care se desprind, periodic, bucăţi mari de teren.
 „Pe plaja din Mangalia, mergeai destul de mult până să ajungi la apă. Golful cel mic, acolo unde se duc de obicei familiile cu copii, era undeva în larg. La ora actuală este foarte de aproape de faleză. La fel şi plaja dintre Saturn şi Venus. Aceea era cea mai mare plajă de pe litoral, până la apă făceai cel puţin cinci minute. Acum din câţiva paşi ai şi ajuns în larg“, ne spune Ecaterina Ionescu, o localnică din Mangalia. Drept reper, pe plaja dintre Saturn şi Venus, ne dă şi izvorul cu apă sulfuroasă ce ţâşneşte dintr-un utilaj ruginit: „pe vremea lui Ceauşescu, era undeva la mijlocul plajei, drept pe mijloc. Acum a ajuns în mijlocul mării. Şi mai şi arată urât… “, ne spune localnica.

Mai mult pe editiadesud.ro

Miercuri, 21 ianuarie, în aula Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa s-a desfăşurat evaluarea anuală a activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa în anul 2014. La această activitate au participat reperezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, comandanţi ai tuturor structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate.

Pentru organizarea, pregătirea şi coordonarea activităţilor de intervenţie de la subunităţile inspectoratului, Centrul Operaţional Judeţean prin compartimentele din subordine, a desfăşurat în anul 2014 activităţi concretizate, în principal, în:

• gestionarea unui număr de 28.733 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 în 2014, faţă de 23.942 apeluri de urgenţă în anul 2013, observându-se astfel o creştere cu 4.791 a numărului fişelor de caz;
• monitorizarea a 4.149 în 2014, cu 565 mai multe faţă de anul 2013, (3.584 în 2013) transporturi conţinând după caz deşeuri sau substanţe periculoase, valori de tezaur, armament şi muniţie şi 21 transporturi de combustibil nuclear (21 în 2013);
• înştiinţarea şi avertizarea localităţilor prin sistemele de telecomunicaţii teritoriale privind iminenţa producerii unor fenomene meteorologice şi hidrologice. Precizez că în perioada analizată, Centrul Operaţional Judeţean a trimis 374 înştiinţări la localităţi şi instituţii cu funcţii de sprijin (270 în anul 2013) ca urmare a primirii avertizărilor de la Administraţia Naţională de Meteorologie şi Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, semn că starea meteo a fost mai capricioasă în perioada analizată;
• participarea alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea activităţilor în vederea bunei desfăşurări a alegerilor membrilor Parlamentului European şi pentru Preşedintele României.

37 de intervenții pe zi

În perioada ianuarie – decembrie 2014, echipajele de intervenţie au acţionat la 13.576 intervenţii, în medie 37,19 intervenţii/zi. Numeric acestea se prezintă astfel: 12.097 solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare (reprezentând o pondere de 89,10%) la care au intervenit modulele de descarcerare şi ambulanţele inspectoratului şi 1.479 intervenţii în situaţii de urgenţă la care au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere (reprezentând o pondere de 10,90%) aparţinând atât inspectoratului cât şi serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, cetăţeni sau personal de pe locul de muncă.
În perioada analizată, pe timpul intervenţiilor, echipajele de urgenţă profesioniste au salvat 170 persoane (149 adulţi şi 21 copii), comparativ cu în anul 2013 – 77 persoane (57 adulţi şi 20 copii) şi s-au înregistrat 58 victime (34 decedate şi 24 rănite).
În perioada ianuarie – decembrie 2014, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 551 incendii, în medie 1,51/zi. La 529 incendii au intervenit echipajele inspectoratului, iar la 22 incendii au intervenit cetăţenii, personalul de la locul de muncă, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
La cele 551 de incendii au fost salvate 70 persoane (64 adulţi şi 6 copii), s-au înregistrat 29 victime (15 rănite şi 14 decedate).
Cazurile de urgenţă asistate de echipajele S.M.U.R.D. au fost astfel: în anul 2014 un număr de 12.388 persoane (10.984 adulţi şi 1.404 copii), în anul 2013, un număr de 8.985 persoane (8.002 adulţi şi 983 copii), iar în anul 2012, un număr de 8.936 persoane (8.180 adulţi şi 756 copii). Este de remarcat faptul că numărul persoanelor asistate SMURD a crescut de la an la an.
În perioada ianuarie-noiembrie 2014 s-au desfăşurat 92 intervenţii pentru misiuni primare ale elicopterului SMURD.
Activitatea de control (2.099 de controale) reprezintă, în general, ponderea în activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă desfăşurate, însă aspectele statistice aferente perioadei analizate precum şi direcţiile de acţiune dispuse de către conducerea ministerului au determinat stabilirea ca prioritate instituţională activitatea de îndrumare a autorităţilor administraţiei publice locale, informarea preventivă a populaţiei asupra riscurilor existente şi desfăşurarea de activităţi specifice, totul având ca obiectiv reducerea numărului de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.

Mai mult pe editiadesud.ro

Proiect de 34 de milioane de lei pentru reabilitarea falezei Mangalia-Saturn

Clubul Nautic “Callatis” a găzduit, astăzi, lansarea proiectului “Lucrări de amenajare şi modernizare, zone de interes turistic – sudul litoralului (Mangalia-Saturn)”. Proiectul este realizat în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa Prioritară 5, “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul de intervenţie 5.2 – “Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice”. La eveniment au fost prezenţi edilul Municipiului Mangalia, Cristian Radu, primarul localităţii Balcic, Nicolay Angelov, consilieri locali şi manageri din turism din sudul litoralului

Valoarea proiectului este de 34 milioane de lei, din care 33,7 milioane de lei fonduri nerambursabile. Finalizarea lucrărilor va avea loc în luna decembrie a acestui an. Potrivit declaraţiilor managerului de proiect, Rodica Rîpianu, obiectivele proiectului constau în valorificarea resurselor naturale, diversificarea serviciilor turistice şi atragerea unui număr cât mai mare de turişti în zona de sud a litoralului.
Conform documentaţiei tehnice, aleea pietonală adiacentă plajei va fi reabilitată pe o distanţă de 2,5 kilometri, între Hotel Paradiso şi limita staţiunii Saturn, dinspre Cordonul Saturn-Venus. Finisajele vor fi realizate cu pavimente din granit antiderapant, în două nuanţe.


Mai mult pe editiadesud.ro

Noul Cod al Muncii aduce multe avantaje angajatilor. Unul dintre acestea se referă la durata concediului de odihnă

Modificările aduse Codului Muncii, promulgate astăzi de președintele Klaus Iohannis, conțin noutăți importante legate de salariile angajaților temporari și de modul în care se calculează zilele de concediu.
Referitor la salariații temporari, Codul Muncii introduce obligativitatea unui salariu similar celui primit de un angajat pe perioada nedeterminata care desfășoară o slujbă similară.
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
- (3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.
- (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.
Cu privire la concediul de odihna, au existat in ultimii ani interpretari diferite ale angajatorilor privind durata concediului de odihna la care are dreptul un salariat atunci cand acesta se afla in incapacitate temporara de munca pentru o perioada mai lunga.
Odata cu modificarile promulgate astazi, Codul muncii recunoaste reglementarile europene care prevad ca perioada de incapacitate temporara de munca NU afecteaza concediul de odihna.
Modificările de la articolul 145 din Codul Muncii stabilesc urmatoarele:
- (2) “durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile”
- (4) “la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată”.
Concret, noile reglementari prevad ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna. In plus, dacă staţi acasă pentru că vi s-a îmbolnăvit copilul, atunci acea perioadă se consideră perioadă de activitate prestată;
La alineatul 5 se menţionează că, în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
În plus, alineatul 6 prevede că salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Salariatii care, din motive justificate, nu-și vor putea lua integral sau parțial concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an, angajatorii vor fi obligați să acorde zilele neluate neefectuat într-o perioadă de 18 luni, începand cu anul următor.
Absentele nemotivate de la serviciu și concediile fără plată vor fi scăzute din vechimea în munca. Excepție vor face concediile fără plata pentru formare profesională, relateaza realitatea.net .

realitatea.net

Cercetat de către poliţiştii din Mangalia în stare de libertate

Poliţiştii Biroului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Municipiului Mangalia au documentat activitatea infracţională a administratorului unei societăţi comerciale din comuna Limanu, care şi-a însuşit fără drept suma de 188.277 lei proveniţi din comercializarea produselor din gestiunea societăţii, în perioada 01.04.2009-31.03.2014.

Mai mult pe editiadesud.ro

Evitaţi activităţile recreative pe lacurile îngheţate!

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa atrage atenţia cetăţenilor asupra pericolului la care se expun prin practicarea activităţilor de agrement pe suprafaţa îngheţată a râurilor, iazurilor, lacurilor şi canalelor colectoare din judeţ, întrucât gheaţa poate ceda în orice moment, ca urmare a fluctuaţiilor mari de temperaturi din ultimele zile.
Astfel, pentru preîntâmpinarea unor evenimente ce pot avea consecinţe tragice, recomandăm părinţilor să le explice copiilor care sunt riscurile plimbărilor sau jocurilor practicate pe suprafaţa îngheţată a apelor, interzicându-le astfel de activităţi şi supraveghindu-i în permanenţă.

Mai mult pe editiadesud.ro

Sedinţă a Consiliului Local în 2015

Produsele Daewoo Mangalia incluse în categoria „Nave de Excepţie livrate în anul 2014”, de către renumita publicaţie “Maritime Reporter”

Cunoscuta publicatie internationala “Maritime Reporter” a inclus pe lista celor mai importante nave livrate in 2014, doua dintre proiectele construite de catre Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI); articolul complet poate fi citit accesand link-ul urmator : http://www.marinelink.com/magazines/default.aspx.
De-a lungul timpului, DMHI a construit si livrat mai multe serii de nave comerciale specializate in transportul de marfuri containerizate, in vrac, sau a autovehiculelor rutiere, dobindind astfel pozitia recunoscuta de Lider European in Constructia de Nave Comerciale.
O scurta enumerare a ultimelor proiecte notabile, livrate catre importanti clienti din industria shippingului mondial, include:
– trei portcontainere de 5.905 TEU[1] construite pentru armatorul Hamburg Sud, din Germania;
– cinci vrachiere de 180.000 TDW[2] livrate catre Tsakos si Anangel, doua dintre cele mai mari companii de transport maritim din Grecia;
– patru portcontainere de 8.600 TEU livrate catre Zodiac Maritime Ltd, Marea Britanie, reprezentand cele mai mari nave de acest tip construite in bazinul Marii Negre si al Marii Mediterane;
– doua nave tip Ro-Ro de 6.500 CEU[3], livrate armatorului Hoegh Autoliners AS din Norvegia, cele mai mari nave de acest tip construite vreodata in Europa.
In 2014, renumita publicatie specializata “Maritime Reporter” a apreciat eforturile impresionante si calitatea producelor santierului naval de la Mangalia, alegand ca produse reprezentative pentru categoria “Great Ships of 2014” portcontainerul numit “CSAV Tyndall”, ultimul din seria de nave tip portcontainer de 8.600 TEU, mai sus mentionata, livrat la 31 martie 2014, si nava destinata transportului de autovehicule “Hoegh Jacksonville” de 6.500 CEU, a carei livrare catre compania norvegiana Hoegh Autoliners AS s-a produs pe 30 aprilie 2014.
“CSAV Tyndall” este un portcontainer de 8.600 TEU care face parte dintr-o serie de patru nave surori livrate intre 2013 si 2014. Dimensiunile principale ale navei sunt: lungimea de 299,9 m, latimea de 48,4 m si pescajul de 14,5 m. Viteza maxima a navei depaseste 25 de noduri, fiind asigurata de un motor produs sub licenta MAN B&W de 64.485 CP. Toate cele patru portcontainere beneficiaza de o serie de tehnologii de ultima ora concepute pentru a reduce emisiile de gaze poluante si consumul de combustibil. In acest sens, mentionam un echipament special numit “Pre-Swirl Stator”, destinat maririi eficientei sistemului de propulsie a navei si  reducerii pierderilor de energie.
Mai mult decat atat, Maritime Reporter, recunoaste Daewoo-Mangalia ca fiind un jucator important pe piata constructiilor de nave specializate Ro-Ro, prin includerea “Hoegh Jacksonville” in lista “Great Ships of 2014”. Inregistrata in Norvegia si supervizata in timpul constructiei de societatea de clasificare Det Norske Veritas, nava masoara 199,9 m in lungime, 32,26 m in latime si are un pescaj de 10 m. Viteza maxima pe care o poate atinge nava in mars depaseste 16 noduri, fiind asigurata de un motor produs sub licenta MAN B&W de 8.330 kW. Proiectul a fost o adevarata provocare pentru constructor, in ceea ce priveste maximizarea capacitatii de transport a navei, instalarea echipamentelor specializate destinate incarcarii si descarcarcarii autovehiculelor implicind un grad ridicat de calificare si proceduri speciale de sudura, finalizate cu profesionalism de catre angajatii DMHI.

Mai mult pe editiadesud.ro

Poliţiştii locali din Mangalia primesc normă de hrană

Veste bună pentru poliţiştii locali din Mangalia. Începând cu 2015, aceştia vor beneficia de o normă de hrană de 24 lei/zi, cărora li se adaugă un supliment de 2 lei/zi, în cazul angajaţilor care lucrează în ture. Valoarea normei de hrană este reglementată de Legea Poliţiei Locale nr. 155/2010, modificată de OUG 65/2014 şi conform Ordinului MAI 310/2009. Potrivit legii, începând cu 1 ianuarie 2015, autorităţile publice pot acorda norma de hrană poliţiştilor locali, în limita bugetului aprobat, lucru ce s-a aplicat în cazul angajaţilor de la Mangalia.

Mai mult pe editiadesud.ro

Cea mai lungă pistă de biciclete din România va fi amenajată în Pădurea Comorova

Anul acesta sudul litoralului va beneficia de cea mai lungă pistă de biciclete din România, cel puţin aşa ne asigură reprezentanţii administraţiei publice locale, care vor demara un astfel de proiect în staţiunea Neptun. Traseul propus de municipalitate urmează să fie inclus într-o suprafaţă totală de 70 de hectare, cea mai mare parte aflată în Pădurea Comorova, şi va fi realizat în două etape. Prima dintre acestea va avea circa 10-12 kilometri, urmând ca, după o evaluare ulterioară, pista să fie prelungită până la 25 de kilometri.
Potrivit proiectanţilor, cea mai lungă pistă de biciclete din ţară are circa 10 kilometri, cea din Neptun urmând să devină, astfel, cel mai întins traseu din România.
Concret, accesul pe pista de biciclete din Neptun se va afla în apropierea Eco Parcului Aventura, de pe strada Plopilor din Neptun, fiind delimitată, la nord-vest de calea ferată şi la sud de drumul ce leagă staţiunea de DN39, Mangalia-Constanţa. Traseul va fi unul “offroad”, adică unul format din alei şi cărări deja existente, fără a se recurge la asfaltări. Pista va avea o lăţime cuprinsă între 2 şi 10 metri, la fiecare 2 kilometri urmând să fie amenajate popasuri. Circulaţia pietonală, cea a ATV-urilor, motocicletelor şi a altor vehicule va fi strict interzisă.

Mai mult pe editiadesud.ro